JM Building Services - шаблон joomla Продвижение

ISTORICUL ŞCOLII DIN CHITIGHAZ

Primele şcoli de naţionalitate s-au înfiinţat după ce a apărut Ratio Educationis, legea Mariei Tereza în 1777.

La Chitighaz învăţământul românesc a început în 1793. Primul învăţător a fost Ioan Pop Olteanu. În 1811 comuna bisericească a închiriat o casă pentru şcoala greco-orientală. Copiii au învâţat să scrie, să citească, să socotească şi cântece bisericeşti. La început anul şcolar a durat 4-5 luni, mai mult iarna când copiii n-au trebuit să ajute părinţii la muncile agricole.

În 1820 s-a ridicat prima clădire destinată pentru şcoală. Au învăţat aici 34 de elevi. Din cauza crescândă a numărului elevilor s-a construit noua clădire, în apropierea bisericii. Legea bisericească din 1868 a asigurat învăţământul în limba maternă, dreptul de culturalizare în limba maternă, până la începutul pregătirii superioare. Legea a stabilit disciplinele şcolii, timpul de studiu, înzestrarea materială a şcolii, pregătirea corespunzătoare a dascălului. Subvenţiile, întreţinerea şcolii era făcută de biserică.

După apariţia Legii Aponyi în 1907, starea şcolilor de naţionalitate a devenit tot mai grea. Din 1930 şcoala română s-a desfiinţat. Elevii români au învăţat la şcoala maghiară, unde preoţii ortodocşi Ioan Borza şi Petru Miskucza au predat în limba română cunoştinţe despre religie.

În anul 1946 în cadrul şcolii maghiare s-a înfiinţat secţia de limba română. Au învăţat învăţători maghiari care vorbeau limba română. Primele şcoli româneşti şi învăţământul românesc s-au înfiinţat după naţionalizarea şcolilor în 1948. Rolul şcolii în viaţa românilor din Chitighaz a fost şi este fundamental şi de neînlocuit.

Primul director al şcolii a fost Árpád Aszalós. În anul 1949 a avut însemnătate mare înfiinţarea învăţământului în limba maternă. Domnul director a depus o muncă grea. Munca instructiv-educativă în limba română a început la 1 septembrie 1950 cu 72 de elevi în şase clase cu învăţătorii Sofia Secan şi soţii Némedi.

apăsţi un clic pentru mărire

t1bc
 

Condiţiile au fost foarte grele, nefiind destule clase, nefiind utilaje. Pe lângă împrejurările materiale grele a trebuit să se lupte pentru crearea condiţiilor muncii educative. Datorită calităţilor sale de bun pedagog, Árpád Aszalós a convins părinţii să-şi înscrie copiii la şcoala românească. A reuşit să sudeze un colectiv pentru începuturile şcolii româneşti. A adus o contribuţie deosebită la stabilizarea şcolii, învăţământului românesc din Chitighaz, şi a contribuit la destinul, prosperarea ei pentru viitor. Cu o muncă perseverentă din an în an a reuşit să îmbunătăţească condiţiile muncii pedagogice. Cu reconstruirea clădirii şcolii a format încăperi pentru clase, şi sală pentru profesori.

În anul 1951 s-a format detaşamentul pionieresc dintre elevii şcolii, cu numele Gheorghe Gheorghiu Dej. În anul 1957 i s-a schimbat numele în Detaşamentul Bartók Béla nr. 1914, şi a funcţionat până la schimbarea regimului din 1990.

apăsţi un clic pentru mărire

t7bc
 

Árpád Aszalós, ca fondatorul şcolii române a făcut cele mai importante lucruri de bază organizatorice a condiţiilor materiale, pedagogice. După depunerea, stabilizarea şcolii în 1954 a predat dirijarea şcolii urmaşului său Marius Turcu.

Marius Turcu a contribuit la organizarea şi stabilirea învăţământului românesc. A fost printre primii misionari ai învăţământului românesc din Ungaria, dăruindu-şi toată puterea pentru ridicarea culturalizării copiilor din Chitighaz. Începând din anul 1954 până în 1956 e directorul şcolii. Cel mai important lucru a considerat ridicarea rezultatelor elevilor în învăţământ. A contribuit la ridicarea nivelului cunoaşterii limbii române la şcoală. A ajutat acelora care aveau probleme la şcoală, a respectat părinţii, copiii şi pe oamenii din sat.

Hortenzia Rus a fost numită directoarea şcolii române în 1956 până în 1973.

apăsţi un clic pentru mărire

t2bc
 

Intervalul acesta se poate caracteriza prin transformare, îmbunătăţirea condiţiilor. Strădania aceasta a adus rezultate la 16 decembrie 1958, când a fost predarea tehnică a clădirii şcolii noi cu patru clase pentru elevii 5-8 pe strada Úttörő nr. 83. Munca instructiv-educativă în clădirea nouă a început la 1 septembrie 1959 cu 188 de elevi şi 11 pedagogi. După legea III/1961 se reformează şcolile de naţionalitate, trecând la sistemul biligv de predare. Conform legii a trebuit să îndeplinească trecerea învăţământului integral românesc la sistem bilingv de predare, adică la regimul de naţionalitate cu predare în ambele limbi, maghiară şi română. După ordinul 159/1969 grădiniţele din comună au ajuns sub direcţiunea şcolii române, cerând atenţie din partea directoarei faţă de această muncă. A devenit posibil ca copiii de la grădiniţă să însuşească cântece, zicători, poezii în limba română.

Kálmán Turáka fost directorul şcolii române din Chitighaz între 1974-1978.

apăsţi un clic pentru mărire

t3bc
 

Etapa aceasta se poate caracteriza prin dezvoltarea învăţământului, a vieţii şcolare. Scopul directorului a fost obţinerea rezultatelor cât mai bune în domeniul educării prin acţionarea elevilor, prin muncă autonomă, independentă. Munca şi-a isprăvit cu înţelegere, cu satisfacţie. Şi-a respectat profesia de profesor, şi a educat mai multe generaţii. Totdeauna era în jurul copiilor, a organizat programe, excursii. În tot timpul carierei sale de profesor a muncit cu mare responsabilitate şi devotament pentru învăţământul românesc.

Aurica Gábor Isztin a fost directoarea şcolii între 1978-1992. De la începutul intrării sale la şcoala română din Chitighaz a avut o activitate bogată pentru învăţământul românesc.

apăsţi un clic pentru mărire

t4bc
 

A contribuit la educarea a mai multor generaţii. Sub aripa ei ocrotitoare au crescut mai multe generaţii cărora le-a descifrat taina scrisului, cititului şi socotitului. Timp de 14 ani a fost directoarea şcolii. În anii aceştia au fost cele mai mari schimbări în domeniul muncii pedagogice. După ordinul ministerului de învăţământ din anul 1978/1979 a trebuit introdusă la şcoală noua programă instructiv-educativă, asigurarea manualelor noi şi a uneltelor didactice. Munca aceasta a pretins din partea directoarei mare atenţie.Cele mai însemnate activităţi ale sale se leagă de îmbunătăţirea muncii pedagogice, dovedite prin rezultatele din ce în ce mai bune. Aurica Istin prin munca sa a contribuit la ridicarea şcolarizării prin înscrierea la şcoală a preşcolarilor. S-a străduit ca la fiecare disciplină să fie profesori de specialitate calificaţi. A contribuit la formarea unui mediu estetic, atrăgător pentru elevi. A muncit pentru construirea noii clădiri, a cărei rezultat s-a îndeplinit în 1989 când a fost predată şcoala nouă. Pentru copiii eminenţi a înfiinţat placheta „Elevul eminent al şcolii”. Pe lângă munca sa pedagogică a întreţinut legături cu instituţiile din comună, a păstrat legături cu şcoli, elevi, profesori din România. Împreună cu profesoara Florica Szántó a muncit pentru formarea fundaţiei şcolii „Pentru păstrarea limbii române”. Despre munca directoarei putem spune că a fost exemplu de urmat, că a fost consecventă, a avut încredere în munca conştiinţoasă. Misiunea ei s-a îmbinat cu priceperea şi devotamentul pentru meseria de învăţător.

Florica Szántóa condus şcoala între 1992-2002.

apăsţi un clic pentru mărire           

t5dc

În perioada aceasta au început schimbările cele mai fundamentale de formă şi conţinut în sistemul de învăţământ. Pe lângă schimbările introduse de ea în domeniul învăţământului românesc a avut o activitate culturală bogată. Concursul „Tezaur românesc” a fost organizat prima dată la şcoala românească din Chitighaz în 1996/97. Şcoala a devenit instituţie de practică pentru studenţii Şcolii superioare pedagogice din Szeged şi Békéscsaba.A ţinut prelegeri, cursuri de perfecţionare pentru profesorii şcolilor române din Ungaria, a căutat posibilitate de prietenie cu şcoli din Scopul ei principal este funcţionarea al unui institut eficient, cu un nivel înalt România, a întocmit manuale noi pentru elevii şcolilor române. Directoarea a considerat sarcină importantă cultivarea şi păstrarea limbii române, ridicarea nivelului învăţământului. Scopul predării limbii române să fie ca elevii să însuşească un vocabular activ, să însuşească deprinderea de citire şi scriere, să folosească limba română ca mijloc de comunicare, să cunoască şi să păstreze tezaurul moştenit de la strămoşii noştri români.

Cornelia Mokán Kovács a fost directoarea şcolii din 2002 până în decembrie 2003 când a ieşit în concediu medical, apoi în pensie. După aceea, până când susţinătorul a anunţat oficial postul vacant de director, Erika Borbély a fost directoarea interimar.

Erika Borbély a devenit directoarea şcolii în 2005 şi îşi continuă activitatea până în zilele noastre. Aparţine generaţiilor tinere. Este o personalitate inventivă şi comunicativă în relaţiile cu colegii, şi deschisă în dezbaterea .

apăsţi un clic pentru mărire

t6bc

Este foarte important pentru ea păstrarea numărului copiilor. Forţa de atracţie şi păstrarea elevilor constă în iniţieri, servicii în plus şi o muncă educativă eficientă. Asigură o atmosferă liniştită, potrivită partenerilor institutului : copiilor, elevilor, angajaţilor, părinţilor. Foarte multă atenţie pune pe nivelul înalt al pregătirii pedagogilor şcolii. În perioada conducerii ei s-au făcut cele mai mari dezvoltări în institut. Ca tânăr conducător a realizat înnoiri în toate domeniile. Imaginea exterioară şi interioară a şcolii cu totul s-a schimbat. În locul computerelor vechi a cumpărat computere noi, asigurând fiecărui elev posibilitatea dezvoltării ştiinţei în domeniul informaticii. În cadrul concursului TIOP a reuşit să cumpere table interactive, laptopuri pentru elevi şi laptopuri pentru profesori. Mobilierul întregului institut a fost schimbat, asigurând elevilor condiţiile de învăţare al secolului XXI.   În anul 2009 primăria comunei a câştigat concursul TÁMOP 3.1.4 în cadrul căruia profesorii prin cursurile de perfecţionare au reuşit să cunoască cele mai noi metode de predare.

 Şi Doamna directoare menţine un lucru foarte important păstrarea tradiţiilor şi a limbii, participarea la diferite concursuri de naţionalitate, şi obţinerea rezultatelor bune. Asigură atenţie programelor recreative, activităţilor sportive şi excursiilor şcolare.

apăsţi un clic pentru mărire

t8bc
t9bc
t10bc t11bc

În anul 2012 primăria comunei Chitighaz a ajuns într-o situaţie financiară critică cu o lipsă mare de bani. În anii trecuţi susţinătorul a iniţiat de mai multe ori comasarea şcolii cu cealaltă şcoală din comună dar atât profesorii şcolii române cât şi părinţii nu au fost de acord.   Conform unei legi din 1 ianuarie 2012 permite ca şcolile de naţionalitate pot să-şi aleagă susţinătorul. Doamna directoare împreună cu corpul didactic şi cu părinţii a iniţiat ca susţinătorul şcolii să fie Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Activitatea îndelungată a institutului, păstrarea obiceiurilor, şi menţinerea identităţii aşa poate fi asigurată pe durată lungă. Noul susţinător a preluat institutul cu data de 1 iulie 2012. Lunile trecute au dovedit că deciderea a fost potrivită, noul susţinător în toate domeniile a ajutat şi sprijinit şcoala, şi s-au realizat foarte multe înnoiri.

De-a lungul secolelor şcoala a luptat pentru dezvoltarea şi menţinerea limbii, tradiţiilor, obiceiurilor, în totdeauna cultura şi mentalitatea pedagogică a dus înainte învăţământul şi identitatea românească.

Credem că şcoala din Chitighaz nu doar trecut, ci şi viitor va avea. Am dori ca în viitor să ducem mai departe obiceiurile, tradiţiile, conştiinţa românilor stabiliţi aici acum 300 de ani.